Istoric

Cooperatia de consum, inca de la inceputurile existentei sale (anul 1864) a fost (si este si in prezent) o forma asociativa constituita pe baza principiului asocierii libere, al carui scop principal este organizarea de activitati bazate pe principiul intrajutorarii membrilor cooperatori. De la inceputurile existentei sale cooperatia de consum a fost (si este si in prezent–vezi Legea 1/2005 Art. 64. - (1)”Proprietatea societatii cooperative este privata”) proprietatea privata, de grup a membrilor cooperatori, a carei nationalizare nu s-a reusit nici in epoca comunista.
In timpul epocii comuniste calitatea de membru cooperator, in cele mai multe cazuri era impusa. Mai precis conform politicii vremii a fost un soi de privatizare in masa(si de atragere de simpatizanti), fenomen intalnit de altfel si in urma cu cativa ani cand aproape cu totii am devenit actionari ca urmare a procesului de privatizare in masa (dar putini am putut trage si foloase de pe urma privatizarii).
Pana in anul 1989 avand in vedere mentalitatile existente si politica comunista, faptul ca in mediul rural cooperatia era singurul agent economic care deservea nevoile membrilor cooperatori (dar nu numai) sistemul cooperatist a inregistrat o dezvoltare spectaculosa, fiind favorizat de situatia de monopol care o detinea, nefiind stanjenit de concurenta in a se dezvolta. Astfel au fost construite spatii comerciale de mari dimensiuni, necesare la momentul respectiv, care insa ulterior au devenit excedentare, datorita atomizarii ofertei (aparitiei concurentei) si implicit a diminuarii volumului economic. Astfel s-a ajuns ca dupa 1989 cooperativele sa vanda o parte din spatiile excedentare (fondurile obtinute fiind utilizate la modernizarea spatiilor existente), sa le inchirieze cele care nu le-a putut rentabiliza din cauza concurentei neloiale, sau chiar sa pastreze o mica parte din ele in conservare.
Dupa 1989 odata cu liberalizarea preturilor, a comertului si incercarea de trecere la economia de piata, a aparut concurenta, piata ofertei a cunoscut o dezvoltare exponentiala, in timp ce cererea a scazut ca urmare a scaderii puterii de cumparare (printr-o  crestere a nivelului preturilor cu mult peste nivelul cresterii salariilor). Desigur acest fenomen a produs repercusiuni imediate si asupra sistemului cooperatist care a inceput sa inregistreze pierderi si care a reusit mai greu sa-si reduca costurile sub nivelul veniturilor obtinute si sa obtina din nou o rata a rentabilitatii pozitiva.
La declinul din acea vreme a sistemului au contribuit desigur si produsele subventionate furnizate de stat populatiei prin intermediul cooperatiei, fiind vorba mai exact de decapitalizare in sensul ca subventiile se incasau de la stat in  2 – 3 luni de la livrarea produsului catre cetatean.
Revenind la evolutia nr. de membri cooperatori existenti in evidente care inainte de 1989 era foarte mare (cca. 100.000 in Bihor) precizam ca acesta s-a redus treptat ca urmare a faptului ca pana in 1989 calitatea de membru cooperator era impusa de regimul comunist multi considerand-o ca pe o eliberare pierderea calitatii de membru cooperator.  La aceasta s-ar mai adauga lipsa de interes a membrilor fata de activitatea cooperativei si necompletarea partii sociale la nivelul minim prevazut in lege sau in statut. Desigur excluderea membrilor cooperatori a fost facuta in toate cazurile numai cu aprobarea Adunarii generale a cooperativei si dupa publicarea prealabila in presa a anuntului privind termenul limita in care partile sociale trebuiau reintregite, respectandu-se in ce priveste masura respectiva prevederile Legii 109/1996 si ulterior a Legii 1/2005.
In ce priveste membrii cooperatori care au refuzat completarea partii sociale  facem mentiunea ca in masura in care au putut fi identificati acestora li s-a restituit partea sociala la nivelul la care a fost depusa, aceasta nefiind purtatoare de dobanzi, ea conferind calitatea de membru cooperator si dreptul la dividende din profitul cooperativei (Legea 1/2005 “art. 6. k) parti sociale - diviziuni ale capitalului social, nominative, emise in forma materiala, de valoare egala, indivizibile, nenegociabile si care nu sunt purtatoare de dobanzi.)

Uniunea Judeteana a Cooperatiei de Consum Bihor se constituie cu scopul de a asigura reprezentarea si apararea intereselor societatilor cooperative de consum asociate în relatiile cu administratia publica, autoritatea de stat, alte persoane fizice si juridice, publice sau private, romane sau straine, precum si în fata autoritatilor judecatoresti, dar si pentru sustinerea si promovarea principiilor cooperatiste conform prevederilor legii si ale prezentului statut.
Uniunea Judeteana a Cooperatiei de Consum Bihor este persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial, non-guvernamentala, care dobandeste personalitate juridica prin înscrierea în registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Judecatoriei Oradea, functionand în baza legislatiei romane si a prevederilor prezentului statut.
Pentru atingerea scopului enuntat, Uniunea îsi propune ca obiective:

• sa acorde membrilor asociati consultanta si asistenta tehnica în domeniul financiar - contabil, tehnic si juridic
• sa desfasoare, în beneficiul membrilor asociati, activitati de cercetare de piata, si marketing
• sa organizeze actiuni menite stabilirii de contacte si promovarii activitatii economice a membrilor asociati (organizare de targuri, expozitii, întalniri de afaceri, misiuni economice etc.)
• sa sprijine membri asociati în vederea protectiei si dezvoltarii patrimoniului acestora
• sa asigure crearea de baze de date si diseminarea informatiilor în randul membrilor
• sa asigure auditul statutar pentru activitatea desfasurata de membri asociati
• sa organizeze programe de pregatire profesionala si perfectionare destinate personalului propiu al membrilor asociati
• sa participe în nume propriu si/sau în colaborare cu membrii asociati la proiecte în cadrul schemelor de finantare guvernamentale sau europene
• sa participe în nume propriu si/sau în colaborare cu membri asociati la actiuni privind protectia consumatorului
• sa organizeze activitati sociale, culturale, tehnico – stiintifice, sportive, de caritate si alte activitati cu caracter umanitar în spiritul valorilor cooperatiste
• sa initieze parteneriate de tip public – privat cu scopul unei optime integrari a cooperatiei de consum în viata economica si sociala a comunitatilor locale
• sa constituie un partener activ al dialogului social la nivel judetean
• sa organizeze evenimente menite sa promoveze valorile cooperatiste si sa faca cunoscuta activitatea proprie si pe cea a membrilor asociati în sanul comunitatii
• sa desfasoare orice alte activitati care sunt în concordanta cu scopul propus.

Sistemul cooperatiei de consum din judetul Bihor este format din:

• o uniune judeteana:
• 40 societati cooperative de consum de gradul 1:
• 5 societati comerciale infiintate in conformitate cu prevederile Legii 31/1990, la care uniunea detine capitalul majoritar.

Actualul cadru de reglementare il constituie Legea nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei.
Societatea cooperativa de consum de gradul 1 este o asociere libera si voluntara de persoane fizice avand ca obiect de activitate aprovizionarea membrilor cooperatori si a tertilor cu bunuri cumparate sau produse de societatea cooperativa si/sau furnizarea de servicii, în egala masura pentru membri si nemembri.
Unul din efectele benefice ale Legii nr.1/2005 l-a constituit clarificarea situatiei membrilor cooperatori persoane fizice. Chiar daca am asistat la o reducere dramatica a numarului celor înscrisi în evidentele cooperativelor, cei 2500 de persoane care figureaza acum în registre sunt membri reali, care si-au manifestat expres dorinta de a-si pastra aceasta calitate.
Cooperativele se inscriu in profillu intrepriderilor mici si mijlocii sau al micro-intreprinderilor, din punct de vedere al numarului de salariati, al cifrei de afaceri si al caracterului integral privat al capitalului.
Asimilarea a fost formalizata odata cu adoptarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, societatilor cooperative fiindu-le în mod expres recunoscut un regim nediscriminatoriu fata de ceilalti agenti economici.
Nu trebuie uitat insa ca exista anumite caracteristici care deferentiaza o cooperativa, indiferent de forma ei, de o societate comerciala, astfel:

• in timp ce o societate comerciala este o societate de capital, asociatii ei urmarind maximizarea profitului, o cooperativa este o societate de persoane, persoane care urmaresc pe langa obiective economice satisfacerea unor nevoi de natura sociala, culturala, educationala etc. a membrilor cooperatori;
• o cooperativa este o structura care permite implicarea membrilor în mod democratic în aplicarea deciziilor, principiul acceptat pe plan international fiind „un om, un vot”, adica fiecare membru are un singur vo in adunarea generala, indiferent de numarul partilor sociale detinute;
• repartitia profitului se face proportional cu cota de participare la capital, dar drepturile membrilor cooperatori actuali nu se întind si asupra partii de patrimoniu considerata „indivizibila” si care constituie averea creata în timp si destinata dezvoltarii viitoare a organizatiei.

Datorita acestor particularitati, cooperativele sunt considerate ca parte a asa – numitei „economii sociale”, alaturi de organizatiile mutualiste, asociatii si fundatii.